Bah, mai intrati si voi in administrare din cand in cand…sa mai dati drumul la comentarii…nu-i cu moderare, insa cand se comenteaza prima oara …intra automat la! No! Acum, le dadui drumul…iote ce de mai! 
Am zis, io, Manoliţa 
Eeeeei, azi noapte am facut o prajitura cu piscoturi. Piscoatele au fost cumparate de la megăzain, desigur, ca nu m+am tâmpit să le fac şi pe alea tot în bucătărie. Le-am înmuiat rapid în zeamă de compot de caise şi le-am tras un mortar de gem de caise şi frişcă deasupra. A basculat şrecul o juma de platou.
Dar foarte tare a fost masa de prânz, astăzi. Pe la ora 14 am terminat ciorba de verişoare. Am început-o simultan cu sarmalele, dar alea fierb mai greu şi deci la masă i-am băgat sub nas bolul cu ciorbă şi l-am încurajat cu promisiunea că după ce vin eu de la lecţia de conducere auto, va mânca şi sarmale. Era tot numai lacrimi, că miroseau alea de te omorau încet şi definitiv. Cică: Mamă, da nu pot să mănânc aşa, nefierte? Doamne fereşte , da la ce le-oi mai fi pus eu la fiert? Le mîncai sushi, tati! Da-cică- felul doi ce mâncăm? Păi nu mâncăm nimic, că n-auzi că mâncăm sarmale când vin? Doar nu avortezi până vin eu… Băga săracul lingura în ciorbă, trist, şi mânca încet ca să dureze mai mult. La un moment dat i se luminează faţa şi zice bucuros: Ha! Ştiu, felul unu mănânc zeama şi felul doi perişoarele din ea. Foarte bine, pentru că eşti cuminte şi înţelegător, mai primeşti două perişoare în plus, dar speli tu şi farfuriile după ce plec. Bine , zice el, şi când vii treci pe la Leuleţ pe la magazin şi ia vreo 3oo de farfurii de plastic, de-alea de picnic, ca să elimin pe viitor stresul ăsta cu vasele. Am venit seara de la condus şi şrec mă aştepta deja la masă, mai avea un pic şi leşina de poftă. De parcă n-ar fi mai mâncat sarmale de la majorat.
Mâine plec la Buzău. O să mănânce opt sarmale; ca fel I,II şi III
Dr.Lecter
Ma trezesc pe la ora 22, cu ai mei cu mainile in sold si cu gura mare…mno, acum deja mi-s obisnuita, intreb din curtoazie: ce vreti, mah? Noi, buna pace si de n-o fi cu banat…niste clatite. Mie-mi sar ochi din cap ca la melc . Cum, mah, clatite???? La ora asta? Voi, nu sunteti normali??? Ba da, vrem clatite turcesti!!!! Adica, cum? D-alea mici si mai groase! Zau??? Gandul meu e departe. Cine draq a mai facut clatite turcesti…si d-alea mici si groase? No, io incerc…ce-o iesi sa mancati voi. Ma uit la ceas, zece juma’…pana a doua le termin… La treaba…
Compozitia normala – 2 oi, varf de sare, zucher vreo doo maini, rasa la coaja juma’ de lamaie, 4 linguri de rom(hahahahaha si un sfert de pahar de whisky), lapte sa tot fie un pahar si juma, niscai apa minerau si faina cat sa se lege oleaca mai grosuta compozitia…
N-au vrut sa iasa si rotunde, o tot luau la vale…insa s-au descurcat si asa cu ele… Treaba merse mult mai repede decat am banuit io, da’ si mai repede le-am mancat…care cu dulceata, care cu zahar…Io…am asteptat efectul…da, da, n-au mai apucat sa le vina si alte idei, in afara de somn!
Pofta buna!
Dacă sunteţi din categoria : “Aseară m-am culcat azi-dimineaţă”, şi pe la miezul nopţii vă pocneşte foamea scurt,la lingurică, executaţi rapid şi printre înjurături, ceva haleală. Mai ales, dacă sunteţi din categoria neveste , şi după miezul nopţii mormăie Şrecii voştri că ei ar mânca ceva, dar nu din ceea ce se găseşte momentan în frigider.
Deci, facem bucătărie cu de-a sila! Vă sculaţi din pat, nu uitaţi să vă pictaţi cu markerul un zâmbet drăguţ pe faţă, iar dacă Şrecului i se pare că aude un mârâit, altoiţi pisica peste cur cu un papuc, dând vina pe ea. Dacă nu aveţi pisică, spuneţi că e noul vostru ring tone la telefon. Ajungeţi în bucătărie şi invocaţi spiritul , bu-hu-huuu, să vă vină în ajutor. Daţi drumul la hotă, treapta 3, sa facă zgomot, şi mai înjuraţi o dată Srecul.
Al meu strigă din dormitor că vrea saboţi olandezi. Bine că nu vrea saboţi de frână, de la vagoane. Ce sunt ăia? sunt saboţi de cartofi, regret că nu am făcut poze, dar, de data viitoare pun. Luaţi câţiva cartofi mari, fierbeţi la ei 10 minute, cât să sculptaţi cu linguriţa la ei, şi scobiţi conţinutul. Să fie cam ca în felul celor din fotografia care nu îmi aparţine ( e a Narniei).Puneţi nişte unt în fiecare, daţi un pic la cuptor, apoi umpleţi cartofeii cu ce vreţi voi. Mai puţin cu lacrimi. De preferat brânzeturi de toate tipurile. Nişte ou frecat cu smântână merge să spoiţi saboţii când mai sunt doar 5 minute până să-i scoateţi. La final radeţi în figuri nişte caşcaval, pentru impresie, scoateţi sticla cu vin alb din frigider şi luaţi-i faţa Şrecului. Nu-i daţi bere, că râgâie toată noaptea. Mai durează ceva până se răcesc, între timp s-a făcut dimineaţă, şi vă face Manole cafea, spunându-vă Bună dimineaţa! Eu în seara asta o să fac floricele, că sunt 2 meciuri plus comentariile pe GSP tv. Scap ieftin. Good night, happiness, wherever you are!
N.a. : hm, noaptea nu se serveşte creier. Şi nu gătiţi asta dacă nu v-aţi cumpărat pendula de perete.
Ai chef de gatit? Te apuca dupa 12 noaptea? Ei, bine, esti ca noi! La fel de sanatos!
Bine ai venit!
midnightcooking